Alexandru Fotescu: Este incredibil ce s-a realizat la baletul din Sibiu! A crescut frumos!

Știri de Sibiu, 28.04.2015

Produs al școlii de balet românești, Alexandru Fotescu a revenit în țară după mai mulți ani în care a evoluat pe scene importante ale Europei. Este unul dintre artiștii care a ajutat la nașterea Teatrului de Balet din Sibiu, iar în ultimii ani s-a alăturat echipei. Bucureștean la origini, spune că Sibiul este cel mai frumos oraș din România în care a profesat. Aici a acceptat și provocarea de-a face pasul către coregrafie, spectacolul “La fille mal gardée” urmând să fie prezentat în premieră miercuri, 29 aprilie. Într-un interviu acordat stiridesibiu.ro, Alexandru Fotescu vorbește despre cum a renunțat la fotbal pentru dans, despre noua generație de balerini români și evoluția Teatrului de Balet Sibiu.

Rep: Cum ai descoperit că vrei să faci balet și cine te-a ajutat să constați că ești făcut pentru dans?

Alexandru Fotescu: Am început baletul la vârsta de 10 ani. Tatăl meu a fost balerin. A fost tradiția și ”microbul” din familie. Fiind tot timpul alături de tatăl meu, la repetiții, la spectacole, mi-a plăcut baletul, dar tot la fotbal trăgeam. În vacanța de vară dintre clasa a III-a și a IV-a tatăl meu a venit și mi-a spus că este examenul de admitere la Liceul de Coregrafie și m-a întrebat dacă vreau să merg. Eu nu făcusem niciun pas de balet până atunci. Am dat examenul și am intrat.

Rep: Necunoaștere totală?

A.F: Da. Când am început școala așteptam să merg la antrenamentele de fotbal. Atunci tatăl meu mi-a spus: ”Stop! Ai de ales: ori fotbal, ori coregrafie!”. Atunci a fost decizia mea și am hotărât să fac mai departe balet.

Rep: Este vârsta de 10 ani vârsta optimă pentru începerea baletului?

A.F: Nu vreau să intru în polemică. Este o vârstă optimă. Se pot descoperi talente și la o vârstă mult mai fragedă, dar dacă nu ai un profesor care să se ocupe de tine și să știe cum să-ți predea materia, o să renunți la vârsta de 12 ani. (…) Sunt școli de balet acum în toată țara care acceptă și copilași de aproximativ trei ani. Mie mi se pare o vârstă foarte fragedă. Am predat și eu la copii. Sunt denumite ore de balet, dar nu se face absolut nimic din terminologia de balet pentru că un copil este în creștere, oasele sunt fragile, nu poate să facă ceea ce faci la vârsta de 10 ani.

Rep: Ce urmărește un specialist la un copil care vrea să facă balet?

A.F: Conformația. Dar, cum spuneam, la vârsta de 3-5 ani poți să vezi- are picioare lungi, dacă are o carnație bună, dacă este plinuț, după care sunt exercițiile de testare ritmică pentru muzicalitate, elasticitate și anumite exerciții care ni se dau de către profesori ca să vadă cât de apți suntem pentru această meserie. Este clar, într-un liceu professional nu se acceptă așa ceva. Nu există grădiniță pentru balet. Este bine, este o modă, copiii merg la balet…Dacă eu am o școală privată și fac balet cu copii de cinci ani pot să spun ”Da, fac ceva!”, dar copilul, în special în timpurile de acum, nu poți să știi cum arată peste un an. Depinde de stilul de viță, de alimentație, statul la calculator…

Rep: Performanța pornește din liceele de specialitate?

A.F. Pe vremea mea era cu totul altfel. Nu aveam casete video, nu exista youtube, nu aveam informații din afară, nu știam ce se întâmplă. Profesorul pentru noi, cum ar fi și acum normal să fie, era Dumnezeu – el știe, el ne învață, el are dreptate, trebuie să-l ascultăm! Acum toți au libertatea de a-și alege școala, pentru că sunt foarte multe școli private, au profesori buni, dar au și acces la informație, la tot ce se face afară și se merge foarte repede pe metodologie. Am fost în ultima perioadă la concursuri de balet în juriu. Am văzut copii de 10 ani care făceau variații pe care eu le făceam la 14 ani. La 10 ani eu nu știam nici cum se cheamă acele mișcări, nici cum se execută.

Rep: Ai profesat  în România și în afara țării. Putem spune că există acum un interes mai mare în România pentru performanță în balet ?

A.F: Da. În ultimii ani s-au mișcat foarte bine și s-au deschis foarte multe școli, ceea ce este, găsesc eu, bine pentru artă, pentru balet. Afară, și vorbesc de Germania și Austria, unde am stat cel mai mult, clar suntem mult peste în privința numărului de elevi. Și în străinătate sunt școli private care scot balerini foarte buni, dar aici este o adevărată invazie. În București, dacă mă uit în dreapta, la 300-400 de metri, văd o școală de balet. Sunt foarte multe și nu este rău, dar nu am văzut încă, la miile de copii care sunt la balet, nu am văzut 3-4 care să exceleze și să spună: “Ok, am făcut această școală de balet și am ajuns balerin profesionist”. Sunt, din păcate, elevi care ajung la 14-15 ani, au șansa familiei care îi susține financiar și dispar din țară.

Rep: Apropo de dispărutul din țară. La fel s-a întâmplat și cu tine. Ai plecat din țară la un moment dat. Ce este diferit?
A.F: Este o diferență mai mult financiară. Am terminat liceul în ‘96. Era ideea că trebuie să fac ceva, cu salariul pe care îl aveam nu-ți permiteai nici măcar să-ți iei  ceva în chirie. Era o modă să mergem să încercăm și afară, să vedem ce se întâmplă. Diferența este, în privința publicului, că în Romania este un public format, care  vine întotdeauna la balet. Pe cândîn Germania, 40-50% din publicul care vine la balet este cel format, iar restul reprezintă public care aude că vine nu știu ce nume și spune: hai să mergem și noi la balet!. Se întâmplă și la noi lucrul asta, dar nu la companiile noastre.

Rep: De ce ai revenit în țară?
A.F: Am realizat ce am realizat afară, dar ceva mă trăgea acasă. Este altă energie.

Rep:  Acum ești la Sibiu? Ce te-a tras aici?
A.F: Pot spune că am ajutat, cumva, la înființarea companiei de la Sibiu prin faptul că în 2007, dacă nu mă înșel, am organizat un workshop de balet, primul workshop internațional, la Breaza, unde au unadintre cele mai mari săli de balet, de 400 de metri pătrați. Atunci cei de la Sibiu s-au gândit să înființeze compania de balet. M-au sunat pentru că au vrut să țină o audiție. S-a ținut o audiție special pentru compania din Sibiu și au fost în jur de 6 oameni care au început evoluția, una dintre elevele de la workshop fiind Aleisha Gardner care este încă aici. Așa a fost. Eu spun că am ajutat cumva. Nu este mare lucru, dar s-a creat un atașament și o armonie. Lucrăm foarte bine, iar când vin aici sunt foarte bine primit. Sunt acum a patra oară la Sibiu.

Rep: Contează și orașul pentru tine?
A.F: Pentru mine, ca și artist, Sibiul este printre cele mai frumoase din România. Nu am lucrat în multe orașe din țară, doar trei, dar cel mai bine mă simt în Sibiu. Este legătura cu echipa, dar și viața din afara teatrului. Când ieși din teatru simți căldura oamenilor, este un oraș curat, toată lumea te privește cu ochi buni…Nu am văzut foarte multă lume tristă și nu este răutate. Compar cu Bucureștiul, unde stau foarte mult.

Rep. Lipsește conflictul?

A.F: Da. Și e foarte bine!

Rep:  În toată atmosfera asta pregătești coregrafia pentru un spectacol comedie, “La fille mal gardée”. Cât de greu este să faci comedie la balet?

A.F: Din punctul meu de vedere, pentru un dansator drama este mult mai ușoară decât comedia. Asta am învățat și în școală. Sunt multe roluri dramatice, cum ar fi cele de prinț, dar roluri comice nu sunt foarte multe.
“La fille mal gardée” care se joacă la Sibiu nu este un balet comic de la prima notă muzicală până la tragerea cortinei, dar sunt personaje foarte comice, cum este cel de travesti pe care îl interpretez. Travestiul este un rol greu pentru că trebuie să fiu în același timp comic, dar să nu dau în penibil.

Rep: Este o combinație de actor-dansator?

A.F. “La fille mal gardée” este un spectacol plăcut creat atât pentru copii, cât și pentru adulți. Exceptând acest rol de travesti pe care îl interpretez, este o poveste actuală. Sunt doi tineri îndrăgostiți, mama care vrea să-și căsătorescă fata cu un bogătaș penibil, cu mulți bani… vrea s-o căsătorească, dar nu reușește. Este o poveste actuală. Am încercat să o aducem cât mai aproape de original. Este o adaptare a spectacolului. Încercăm cu noi idei de decor și efecte și reușim să aducem povestea cât mai în real.

Rep: Cât de dificilă este pentru tine trecerea de la dansator la coregraf ? Ești și pe scenă, joci, faci și coregrafia spectacolului.

A.F: Greu de spus. Cumva trebuie să-i mulțumesc domnului Ovidiu Dragoman pentru că el m-a împins de la spate. M-a sunat și mi-a spus că mă vrea neapărat la companie pentru a preda studiile în următoarea perioadă. M-a invitat și să jurizez competiția mondială de balet de aici, după care m-a întrebat de “La fille mal gardée”. I-am spus că nu am mai coregrafiat și că nu mă trage inima. Nu simțeam încă …Mi-a propus o adaptare, împreună cu  Aleisha. Am cerut un răgaz de două zile și mi-am spus că este momentul să iau decizia. Rămân ca dansator și să predau studii, ca maestru de balet, sau fac un pas să văd dacă pot sau nu? Au fost și opiniile prietenilor tatălui, fost balerin…Ceva spunea ”Du-te!”, ceva spunea ”Nu!”.  După care am spus “Ok!”.

Rep:  Este o mare provocare și pentru tine?

AF: Pot să spun că a fost o provocare. Coregrafia este sută la sută terminată.

Rep: Teatrul de Balet din Sibiu este un copil care a crescut, oarecum, sub ochii tăi.

A.F.: A crescut frumos. Chiar dacă în cei opt ani cât am fost plecat din țară și am venit doar de patru ori, tot timpul am avut legătură cu dansatorii de aici și știu ce montări s-au făcut, știu cine a trecut prin acest teatru. Prin 2012 vorbeam cu colegii și ne tot spuneam că sperăm să rămână teatrul, pentru că TBS creștea atât de mult încât aveam impresia că o să se termine cumva. Că e prea frumos și o să se termine. Este incredibil ce s-a realizat aici, un repertoriu enorm pentru Sibiu. Eu nu-l mai pot chema un teatru mic. Este o trupă de aproape 44 de dansatori din sezonul următor, au în repertoriu aproape toate numele de balete clasice mari, plus cele de neoclasic. Crește.

Rep: Poate să crească mai mult TBS pentru un oraș ca Sibiul?

A.F: În momentul în care va avea un sediu va crește și mai mult. Este deja mare, dar avem o sală de balet care nu mai este încăpătoare pentru că a pornit cu aproximativ 16 balerini, iar acum suntem mult mai mulți.
Alexandru Fotescu a studiat baletul în perioada 1987 – 1996 la Liceul de Coregrafie “Floria Capsali” din Bucureşti. Este unul din membrii fondatori ai Uniunii Dansatorilor din România.
Încă din timpul liceului câştigă numeroase premii şi titluri: 1993 – 1996: Premiul I la Olimpiada Naţională de Balet, 1994-1996: Premiul I la Olimpiada Internaţională “Oleg Danovski”, în 1996 Grand Prix-ul “Festivalului Primăverii şi al Prieteniei” şi tot în 1996 Diploma de Merit a “Fundaţiei Coregrafice Româneşti”. Între anii 1996 şi 2000 face parte din Baletul Operei Naţionale Române din Bucureşti, iar între 1997 şi 1998, pentru o scurtă perioadă, din Teatrul de Balet “Oleg Danovski“ din Constanţa. Este invitat să danseze în gale şi spectacole de balet din Germania şi Austria, după care se stabileşte în Germania şi dansează în Teatrul Meininger, în perioada 2000-2003, şi în Teatrul Dortmund, în perioada 2004-2006.Începând cu anul 2003 susţine, în calitate de profesor sau de balletmaster, studii, stagii sau workshop-uri în Australia, Italia, Germania, Austria şi România, printre care: 2003-2005: Ballettschule Fotescu în Meiningen- Germany, 2005-2008: Ballet Company/Academy Salzburg, Austria şi 2006 – SIBA Salzburg-International Ballet Workshop- Austria, în perioada 2008-2009 este profesor în cadrul workshop-urilor internaţionale de balet organizate în România şi în cadrul competiţiei internaţionale de balet din Sibiu, România, în 2009 susţine cursuri în cadrul Colegiului Universitar de Dans şi Academiei Artelor Spectacolului din Perth, Australia, iar din 2010 susţine open class în Dortmund, Germania.
Din 2013 este invitat în calitate de maestru de balet la Teatrul de Balet Sibiu. În anul 2014 este invitat ca profesor în cadrul Workshopului Asociației M.B.A.S Bucureşti, iar în anul 2015 este membru al juriului în cadrul concursului Dance World Cup Anglia. Începând cu 2004 este director al “Schlote Production GmbH”, iar din 2006 asistent coregrafie pentru producţii de teatru, operetă și musical.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Un Răspuns

  1. Sena Vladoiu says:

    Feliciari din suflet Alex! Mult succes in seara asta! Mi-ar fi placut sa fiu acolo!