Moșna, o comună binecuvântată, unde oamenii sunt harnici şi ospitalieri. Așa se descrie localitatea sibiană Moșna. Meșindorf sau Mojna (în dialectul săsesc Meschn, Maešn, în germană Meschen, Moschen, în maghiară Muzsna, Szászmuzsna sau Muzsna), comuna este situata în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul Văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului. Localitatea porta si acum urmele civilizatiei săsești.

Legenda spune ca atunci când au ajuns în localitate, coloniștii sași nu erau hotărâți unde să construiască o biserică. Au dat drumul unei vrăbii și, acolo unde acesta s-a asezat, coloniștii au ridicat o mică bazilică romanică. Localitatea avea să se formeze astfel în jurul bisericii și să poarte numele de Mäschn (în dialectul săsec - vrabie).

În secolul al XV-lea avea să aiba o biserică cetate. La începutul secolului XVI, vestitul meşter pietrar sibian Andrea Lapicida, alături de calfele sale, punea bazele celei mai frumoase biserici-hală din zona Târnavelor.

Biserica evanghelică fortificată avea să devină una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, fiind ridicată între anii 1480-1486.

După construirea bisericii cu ajutorul localnicilor, au fost ridicate cele cele cinci turnuri de apărare și zidurile împrejmuitoare cu înăltimea de 9 metri, prevăzute cu drum de straja și dublate pe partea sudică.

Cetatea a reușit să reziste invaziilor popoarelor migratoare, cunoscând doar trei valuri. Au fost construite și cămări, pentru depozitarea proviziilor. Se spune ca fiecare familie avea un loc rezervat în tur și făceau câte un semn distinctiv în partea de jos, de fiecare dată când tăiau din slănină.

Interesant este Turnul "Slăninilor". Potrivit creștinortodox.ro, situat pe latura sudică, turnul a fost numit așa dupa un obicei vechi al comunității săsești care obișnuia să-și depoziteze slănina în turn pentru păstrare, dar și ca provizii în cazul unui asalt de durată asupra cetății. Astăzi, turnurile nu mai sunt pline cu slănină, însă localinicii mai păstrează obiceiul săsesc de afumare a acesteia.

Foto:crestinortodox.ro

Biserica are trei nave, iar pereții de nord și sud sunt prevăzuți cu intrări secundare. Aceștia adăpostesc două turnuri de aparare prevăzute la rândul lor cu guri de tragere. Se spune că 2 din cele 3 clopote ar fi unele dintre cela mai mari din Transilvania, zgomotul produs de acestea de-a lungul timpului determinând aparitia unor crăpături în zidul turnului. Si acum corul impunător prezintă o absidă poligonala în trei laturi și este acoperit de o bolta cilindrica cu penetrații. Nervurile de teracota ale bolții corului și absidei se încheie în doua chei de boltă ce figurează un licorn și Maria cu Pruncul, ultima piesa fiind datată în 1525.

Foto: wikipedia.org

Până în anul 1533, comuna Mosna a fost în competiție cu Mediașul si Biertanul pentru a deveni reședință de scaun. La vremea respectivă, localitatea era puternică din punct de vedere financiar. Titlul avea însă să fie obținut până la urmă de Mediaș.

Începand cu anu 1878, localitatea a apartinut de Comitatul Târnava Mare din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon.

În perioada interbelică, localitatea a făcut parte din județul Târnava Mare, iar din 1968 din județul Sibiu.

Locuitorii din Moşna mai păstrează și azi vecinătățile. Acestea sunt forme de organizare caracteristice satelor săseşti ce îi includeau pe locuitorii unei străzi sau cartier cu scopul de întrajutorare.

Moşna este renumită pentru culturile sale de varză. Anul, în luna octombrie are loc Festivalul verzei. Gospodinele din Moșna se mândresc cu bucatele preparat din varză, dupa rețete tradiționale numai de ele stiute.