Situat la 55 de km de Sibiu sau la 39 de km de Sighișoara, Mediașul este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare. Este un oraș medieval de o frumusețe aparte, în care chiar ai ce vedea dacă îl iei la pas. Poți admira de la turnurile vechi care se mai păstrează și azi, la zidurile cetății, Biserica fortificată Sfânta Margareta sau Complexul Arhitectural Franciscan, unde este adăpostit tezaurul dacic de la Șeica Mică.

Aşezarea Mediaş apare pomenită într-un document ce datează din anul 1146, dar cu toate acestea data general acceptată pentru prima menţiune documentară a Mediaşului este 3 iunie 1267. Localitatea era cunoscută sub numele de Mediesy, în limba maghiară sau Mediasch în limba germană, iar în dialectul săsesc Medwesch, potrivit visitmedias.com.

Undeva, prin secolele XII-XIII, regii Ungariei au adus în zona Mediașului coloniști germani, cunoscuți sub numele de sași. În anul 1318 sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale.

La Mediaș, în anul 1576 a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei.

Foto: welcometoromania.ro

Incursiunea turcească în Transilvania din 1437-1438 determină populatia Mediasului să ridice ziduri de apărare a cetății, pe o suprafaţă restrânsă, ce vor fi întărite cu două turnuri. Treptat zidurile existente vor fi supraînălţate. Aveau să fie construite încă trei turnuri unite cu centuri, prevăzute cu şanţuri de apă şi drumuri de strajă pentru a-i proteja pe localnici.

Dacă ajungeți la Mediaș, nu trebuie să ezitați să vizitați Complexul Arhitectural Franciscan. Aceasta este compus din biserica şi mânăstirea franciscană.

Dacă în jurul anului 1444, lăcaşul de cult se afla în administraţia călugărilor franciscani, în urma reformei protestante din 1556, călugării au fost alungați din cetatea Mediaș iar la 18 octombrie 1699 Senatul decide ca acest lăcaş să devină spital.

O dată cu instaurarea dominației austriece, în anul 1721 și la intervenţia generalului Hugo von Virmont, comandantul suprem al armatelor habsburgice, mănăstirea le este retrocedată călugărilor franciscani.

Construită în stil baroc, biserica adăposteşte tezaurul de la Șeica Mică, cu 348 monede romane și obiecte de podoame , tezaurul de la Pănade, piese de ceramică populară din diferite perioade.

”În vara anului 1954 Muzeul raional din Mediaş a intrat în posesia unui important depozit de monede şi obiecte de podoabă dacice din argint, descoperite în hotarul comunei Şeica Mică, raionul Mediaş 2. Tezaurul a fost găsit de către păstorul Adam Ludofin din acea comună, în mijlocul unui drum de păşune (pe cînd cobora vitele spre sat), în urma alunecării terenului, nisipos şi slăbit de ploi, de sub picioarele cirezii de vite. Locul descoperirii se află pe faţa de deal numită « Coastă », (...). Scoaterea la suprafaţă a depozitului se datorează, aşadar, întîmplării. Din ancheta făcută la faţa locului rezultă că monedele cu obiectele însoţitoare nu au fost aşezate, cum este obiceiul, într-un vas, ci, cum se întîmplă mai rar, într-o pungă de piele sau de stofă, sau, poate, într-o casetă de lemn, care s-a distrus în decursul secolelor, în pămînt”, scrie Octavian Floca în cartea ”Contribuții la cunoașterea tezaurelor de argint dacic - Tezaurului de la Sărăscău și Șeica Mică”.

Sub capelă se află o criptă. Altarul din 1742 este în stil rococo, iar decorațiile interioare în stil gotic și rococo.

Cele două corpuri de clădiri ale mânăstirii au fost înălţate pe două niveluri - parter şi etaj - boltite semicilindric cu penetraţii sau, pe alocuri, în cruce. Aripa estică a rămas doar cu tavane. În prezent, construcţia găzduieşte colecţiile Muzeului Municipal.

Lăcaşul de cult este dominat de nava centrală în stil baroc, închisă printr-o bolta semicilindrică "căptuşită" cu decoraţii bogate şi multă stucatură.

Foto: Sursa: info-herodot.ro