”La mulți ani, Sibiului, la 834 de ani!”, a transmis sâmbătătă municipalitatea sibiană, de Ziua Sibiului. Celebrarea face referire la un document ce datează din 20 decembrie 1191 al Cancelariei Papale de la Roma ce atestă existența populației germane pe teritoriul actualului oraș, document ce se află în prezent în Arhivele Statului Vatican.

”La mulți ani, Sibiului, la 834 de ani! Îl sărbătorim astăzi cu istoria sa, prin cultura care îl definește, prin ceea ce este astăzi - activ prin comunitatea sa și animat în permanență prin proiecte, prin evenimente și prin tot ceea ce îl face unic - SIBIU!”, a transmis Primăria Sibiu într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook la care a atașat un colaj de imagini recente din oraș.

CL Sibiu a decis în 2024 ca data de 20 decembrie să fie declarată Ziua Sibiului.

Proiectul inițiat de liberali invocă un act din 20 decembrie 1191 al Cancelariei Papale de la Roma ce atestă existența populației germane pe teritoriul actualului oraș, document ce se află în prezent în Arhivele Statului Vatican.


”Atestările documentare marginale, în baza cărora în data de 20 decembrie 1191 Cancelaria papală de la Roma, a pontifului Celestin al III-lea, emite un document prin care se confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania sub forma:"ecc/esia Theutonicornm Ultrasilvanorum ··, act care recunoşte eforturile regelui Ungariei, Bela al III-lea, de reglementare a vieii noilor colonişti sosiţi în spaţiul transilvan, eforturi continuate şi de regii următori. Actul în sine nu menţionează numele Sibiului nici în varianta latină Cihinium sau germană Hermannsdorf (forma Hermannstadt o regăsim în documente începând cu mijlocul secolului al XIV-iea). Actul se referă la prepozitura mai sus menţionată. Conform atestărilor, numele oraşului nostru sub forma Cibiniensis se regăseşte într-un al doilea document, emis un an mai târziu, în 1192, tot de Cancelaria papală de la Lateran. Acesta subliniază şi identifică drept sediu al prepoziturii localitatea Sibiu, într- un diferend dintre aceasta şi episcopia de la Alba Iulia. diferend legat de întinderea drepturilor şi libertăţilor acordate saşi lor. Deşi nu avem o menţionare documentară directă a numelui Sibiu, acest document cel din 1191 este considerat de către istorici drept prima menţiune a oraşu lui Sibiu, prin prisma trimiterii şi identificării acesteia în cel de-al doilea document, din 1192. Aceste două documente certifică în primul rând, existenţa Sibiului la momentul respectiv. Mai mult, ne dau indicii cu ajutorul cărora putem conchide că Sibiul era deja fondat şi funcţiona ca şi structură administrativă”, este argumentația prezentată CL Sibiu.