Un număr de 47 de lupi și un hibrid între lup și câine au fost identificați în Carpații Meridionali, într-o zonă pilot de 1400 km2 ce include și zonele înalte ale județului Sibiu, potrivit unui studiu de monitorizare genetică la specia lup realizat de Fundația Conservation Carpathia, în perioada 2018–2020. Studiul indică pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, ”un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei”, atrag atenția cercetătorii celei mai mari organizații de conservare din România într-un comunicat de presă dat publicității sâmbătă.


”Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și managementul conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Iosif Ruben, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei.

Studiul de monitorizare genetică la specia lup a fost realizat pentru determinarea numărului lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer Păpușa și Leaota.


Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, incluzând probe noninvazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi.

”Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale”, a transmis Fundația Conservation Carpathia.

Foto: Barbara și Christoph Promberger

2,35 lupi/100 km² – densitatea populației în Carpații Meridionali și prima hibridizare între lupi și câini



În cadrul studiului realizat în Carpații Meridionali, au fost identificați 48 de indivizi unici - 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup-câine.

”După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.
Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, dea lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite”, se mai precizează în document.

În privința densității estimată în Meridionali, de 2,35 lupi/100 km², aceasta ”este mai mică față de cea din Parcul Național Yellowstone din SUA (5–9,8 lupi/100 km²(...), sau din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele
sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²”.


În privința identificării unui exemplar câine -lup, aceasta este ”prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați”, transmit realizatorii studiului.

Fundației Conservation Carpathia susține că, ”deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii”.

În cazul României, ”hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor” iar prezența lor ”pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii”.

”La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare și o detecție a câinilor fără stăpân”, se mai precizează în comunicat.

Pentru evaluarea fenomenului, cercetătorii Fundație au colectat pe durata studiului și probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.

”Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvențiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să colectăm probe și în iarna aceasta”, a mai spus dr. Iosif Ruben.

Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără în prezent aproximativ 3.000 de exemplare.

”Deși la nivel european România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa”, iar absența lupilor sau a altor prădători naturali ”poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății”, subliniază Fundația Conservation Carpathia.


Studiul a fost realizat de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Fundației OAK, Programului Operațional Infrastructură Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature, și al Fundației Arcadia.