Ziua Sibiului, celebrată la ASTRA prin prezentarea de cărți despre istoria orașului
Sibienii pasionați de istoria orașului au acces liber, miercuri, la 20 de volume publicate la editura Honterus, ce tratează istoria orașului, în carul unui eveniment special organizat de Biblioteca ASTRA. Prezentarea de carte este prezentată miercuri, 20 decembrie, de la ora 15:00, în spațiul American Corner al Bibliotecii ASTRA, de Ziua Sibiului.
”Este pentru prima dată în istorie când data de 20 decembrie este recunoscută ca fiind Ziua Sibiului, sărbătoare simbolică stabilită oficial anul acesta printr-o hotărâre a Consiliului Local. Ziua a fost aleasă deoarece prima atestare documentară a Sibiului datează din 20 decembrie 1191”, a transmis ASTRA.
În cadrul evenimentului vor vorbi Dan Nanu, directorul Direcției pentru Cultură Sibiu, Benjamin Jósza, directorul Editurii Honterus, și Răzvan Pop, managerul Bibliotecii ASTRA.
Printre cele peste 20 de titluri selectate, apărute în ultimii ani la Editura Honterus, se numără: „Sibiul în 1790/ Hermannstadt im Jahre 1790”, de Martin Hochmeister, „Hanul Dumbrava și Groapa Leilor. Istorie şi istorioare din Sibiu”, de Kurt Klemens, „Sibiul și electrificarea României; Cronică ilustrată 1891-2014”, de Marcel Stancu, „Sibiul în alb și negru”, de Fred Nuss, „La pas prin Sibiul vechi și nou”, de Lucia Veștemean, „Sibiul, între diplomaţie şi război, vol. I”, de dr. Toma-Cosmin Roman, „SIBIU Oameni și fapte/ Hermannstadt. Fakten-Bilder-Worte”, de Dagmar Zink, „Sibiu 830”, volum coordonat de Silviu Borș și Dan Nanu, și „Omnibuz, tramvai, troleibuz. Transportul public electric în Sibiu și în România”, de Marcel Stancu.
CL Sibiu a decis în luna august ca data de 20 decembrie să fie declarată Ziua Sibiului.
Proiectul inițait de liberali invocă un act din 20 decembrie 1191 al Cancelariei Papale de la Roma ce atestă existența populației germane pe teritoriul actualului oraș, document ce se află în prezent în Arhivele Statului Vatican.
”Atestările documentare marginale, în baza cărora în data de 20 decembrie 1191 Cancelaria papală de la Roma, a pontifului Celestin al III-lea, emite un document prin care se confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania sub forma:"ecc/esia Theutonicornm Ultrasilvanorum ··, act care recunoşte eforturile regelui Ungariei, Bela al III-lea, de reglementare a vieii noilor colonişti sosiţi în spaţiul transilvan, eforturi continuate şi de regii următori. Actul în sine nu menţionează numele Sibiului nici în varianta latină Cihinium sau germană Hermannsdorf (forma Hermannstadt o regăsim în documente începând cu mijlocul secolului al XIV-iea). Actul se referă la prepozitura mai sus menţionată. Conform atestărilor, numele oraşului nostru sub forma Cibiniensis se regăseşte într-un al doilea document, emis un an mai târziu, în 1192, tot de Cancelaria papală de la Lateran. Acesta subliniază şi identifică drept sediu al prepoziturii localitatea Sibiu, într- un diferend dintre aceasta şi episcopia de la Alba Iulia. diferend legat de întinderea drepturilor şi libertăţilor acordate saşi lor. Deşi nu avem o menţionare documentară directă a numelui Sibiu, acest document cel din 1191 este considerat de către istorici drept prima menţiune a oraşu lui Sibiu, prin prisma trimiterii şi identificării acesteia în cel de-al doilea document, din 1192. Aceste două documente certifică în primul rând, existenţa Sibiului la momentul respectiv. Mai mult, ne dau indicii cu ajutorul cărora putem conchide că Sibiul era deja fondat şi funcţiona ca şi structură administrativă”, s-a argumentat decizia.
În documentul de susținere a declarării Zilei Sibiului s-a evocat istoria Sibiului şi impactul major al comunităţii noastre asupra istoriei Transilvănene”.