Buna Vestire sau Blagoveștenia, prima sărbătoare închinată Maicii Domnului
24.03.2023 Buna Vestire este una dintre cele mai importante sărbători din Postul Paștelui. Chiar dacă este post, credincioșii au dezlegare la pește, ulei și vin. Ziua de Buna Vestire mai este cunoscută și ca Blagoveștenie, marcată de diverse tradiții și obiceiuri păstrate din cele mai vechi timpuri.
Buna Vestire este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, fiind marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie. Cu toate că data la care este sărbătorită Învierea Mântuitorului Iisus Hristos se schimbă în fiecare an, Buna Vestire este mereu în aceeași zi.
Semnificația acestei sărbători este legată de momentul în care Arhanghelul Gavril o anunță pe Fecioara Maria că va da naștere Mântuitorului Iisus Hristos. Nu doar biserica ortodoxă, ci și cea catolică susține faptul că Buna Vestire a avut loc la Nazaret. Singurul aspect care diferă este locația exactă în care s-a petrecut minunea. Credincioșii catolici susțin faptul că Buna Vestire a avut loc la Bazilica Bunei Vestiri, pe când creștinii ortodocsi consideră că totul s-a petrecut la Biserica Ortodoxă Grecească a Bunei Vestiri. Evanghelia după Luca 1:26 spune ca Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.
Foto: ziarullumina.roDe Buna Vestire, cucul anunță venirea primăverii
În limbaj popular, Buna Vestire mai este cunoscută și sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune că în această zi se aude pentru prima oară cântecul cucului. Pasărea anunță venirea oficială a primăverii.
Sărbătoarea Bunei Vestiri a adus de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că în această zi oamenii nu au voie să se certe. Cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. În unele zone ale țării, de Buna Vestire, se pune pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi “ca peștele în apă”.
Se mai crede, de asemenea, că ouăle făcute în ziua de Buna Vestire nu sunt bune de pus sub cloști.
În Transilvania și în Banat, oamenii care locuiau la țară afumau cu tămâie şi cârpe arse casele, curţile şi vitele, aprindeau focuri în grădini şi livezi si scoteau din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit.
Se mai spune că dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea este una amestecată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.
