Adevărata miză a menținerii controlului asupra prețului la gaze, pentru care se invocă protejarea populației, este de fapt importanța banilor din energie - gaz, energie electrică, combustibil pentru acoperirea deficitelor enorme, este concluzia Asociației Energia Inteligentă, în baza unei analize pentru perioada 2026–2027. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, spune că ”fără prețuri mari la energie, bugetul României nu poate rezista”.

Potrivit acestuia, energia a fost adusă de politicieni ”în condiția de coloană bugetară prin vehicularea în ochii românilor a crizei energetice și nimeni nu dorește să dea înapoi, chiar cu riscul sărăcirii populației”.

Redăm integral analiza AEI:

Energia a fost adusă de politicieni în condiția de coloană bugetară prin vehicularea în ochii românilor a crizei energetice și nimeni nu dorește să dea înapoi, chiar cu riscul sărăcirii populației.

România nu mai are, după 2021, un buget „neutru energetic”. Cifrele arată clar că fiscalitatea din energie a devenit una dintre cele mai importante coloane de susținere a finanțelor publice. Iar această realitate schimbă radical felul în care ar trebui discutate politicile de preț, plafonările și așa zisa „energie ieftină administrativă”.

A. Impozite directe pe companiile din energie. Energia contribuie substanțial la bugetul de stat, prin instrumente fiscale clasice, dar cu o greutate mult mai mare decât alte sectoare:
• Impozitul pe profit – aplicabil tuturor companiilor, inclusiv celor energetice.
• Impozitul pe dividende – în 2025 rămâne la 10%, urmând să crească la 16% din 2026.
• Taxe suplimentare pentru companii mari – mecanisme sectoriale sau pe cifra de afaceri.
În perioadele de prețuri ridicate, firmele din energie devin multiplicatori fiscali și astfel profitul lor se transformă în dividende către buget.

B. Redevențe și taxe petroliere. Statutul încasează redevențe pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze. Începând cu anul 2026 va exista o creștere de aproximativ 40% a redevențelor onshore negociate cu operatorii cu un impact direct și imediat asupra veniturilor.

Redevențele sunt sensibile la volumele de producție și prețul internațional.

C. TVA aferent energiei. TVA este, paradoxal, cel mai vizibil câștigător al scumpirilor energiei electrice, gazelor naturale și carburanților. Cota standard rămâne 21% în 2026. Impactul este evident mare în perioadele de volatilitate. Când prețul crește cu 30%, baza de impozitare crește automat. Bugetul câștigă fără să modifice nicio lege.

D. Impozite și contribuții pe salarii. Sectorul energetic are salarii peste media națională. Asta înseamnă impozit pe venit, CAS, CASS mare.

E. Accize, taxe și tarife. Statul încasează multiple taxe de la companiile care activează pe piața de energie, accize pe carburanți – cea mai stabilă sursă de venit, taxe de mediu și certificate de emisii și impozite suplimentare pe cifra de afaceri (din 2025 – 0,5%). Accizele sunt aproape independente de preț. TVA-ul, în schimb, este hiper-sensibil.

F. Dividende ale companiilor de stat din energie. Statul deține participanții importante la diverse companii din energie, în urma cărora încasează an de an dividende.

VENITURI DIN ENERGIE – STRICT BUGET DE STAT România, 2020–2025 , estimari AEI în miliarde de lei:

Statutul are un stimulent tacit pentru menținerea prețurilor mai ridicate, chiar dacă discursul public susține contrariul. Politicile de „energie ieftină” sunt anti-buget. Politicile de „energie scumpă” sunt anti-consumator. Problema nu este că energia aduce bani. Problema este că bugetul s-a obișnuit cu acești bani. Dependența de energie introduce volatilitate într-un buget deja tensionat.

Între 2020 și 2025, veniturile directe din energie la bugetul de stat au variat între 45 și 83 de miliarde de lei anual. În aceeași perioadă între 43–63% din deficit a fost „susținut” de veniturile din energie. Fără aceste prețuri ridicate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB.

Plafonările nu au anulat beneficiul bugetar. Chiar dacă statul a compensat facturi creșterea nominală a TVA, accize, profiturile excepționale din energie au rămas dominante. Statul a redistribuit, dar a și încasat masiv.

Vom prezenta o analiză pentru 2026–2027 a importanței banilor din energie încasați de stat și mai a ales a mizei menținerii controlului asupra prețului la energie invocând protejarea populației:
• Scenariul A – PREȚURI MEDII MAI MARI
(prețul energiei electrice stabil / prețul gazelor +15% / prețul carburanților +10%)
• Scenariul B – PREȚURI MEDII MAI MICI
(prețul energiei electrice -30% / prețul gazelor -15% / prețul carburanților stabil)

Diferența dintre „energie scumpă” și „energie ieftină” în 2026–2027 înseamnă cca. 23 mld lei la bugetul de stat — adică exact spațiul fiscal pe care România nu îl are.

Explozia prețurilor la energie din 2022–2023 a fost percepută public drept o criză. Pentru populație și industrie, a fost exact asta. Pentru buget, însă, a fost un șoc pozitiv de venituri.

Energia a ajuns să susțină aproximativ 45–63% din deficitul bugetar în 2022–2025. Fără această contribuție excepțională, deficitul ar fi depășit 10–12% din PIB — nivel incompatibil cu stabilitatea macroeconomică și cu angajamentele europene.

Întrebarea nu mai este dacă energia este importantă pentru buget. Întrebarea este dacă bugetul poate rezista fără energie scumpă”,


Dumitru Chisăliță, președinte AEI.