Corul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, alături de grupuri de elevi și grupuri de colindători din Sibiu și Brașov participă sâmbătă, 20 decembrie, la un eveniment cultural special dedicat întregii comunități sibiene și tradițiilor, de Ziua Sibiului.„Invitare la păstrare. Colind din veac în veac” va reuni în fața publicului, pe lângă colindători, oameni de cultură – muzeografi, cerectărori și preoți.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 20 decembrie, de la orele 17.00, la Sala Thalia din Sibiu, iar accesul se face pe baza invitațiilor care pot fi obținute gratuit de la casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu.

”Într-o lume grăbită, în care tradițiile par tot mai fragile, glasurile acestor colindători reprezintă o chemare blândă la rădăcini, la liniște, la speranță. Fiecare cântec va răsuna ca o mărturie vie că frumusețea autentică nu are nevoie doar de scene mari pentru a impresiona, ci mai ales de curățenie sufletească.

O manifestare artistică de înaltă ținută, dar mai ales o punte între generații, evenimentul provoacă sibienii la o redescoperire a spiritului adevărat al Crăciunului, purtat din strămoși și adus până în zilele noastre de oameni simpli, dar cu o înțelepciune aparte, care au păstrat nealterată credința creștină ca valoare identitară.

Alături de artiști și organizatori, veți redescoperi bucuria sărbătorii – autentică, smerită, dar bogată în lumină. Evenimentul promite clipe încărcate de emoție, în care tradiția unește, iar Sibiul devine un spațiu al veșniciei”, au transmis organizatorii.

Potrivit acestora, „Colind din veac în veac – invitare la păstrare” înseamnă ”un omagiu adus comunității, oamenilor care știu că adevărata bogăție se află în valorile moștenite, și cetății care le găzduiește și le ocrotește pentru cei de astăzi și de mâine deopotrivă”.

Despre semnificațiile sărbătorilor vor dialoga pe scena Sălii Transilvania interpreții de folclor Gabriela Tuță și Marcel Părău, preotul Constantin Necula, prof. dr. Ilie Moise - cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române, dr. Mirela Crețu - etnolog și director - Direcția Managementul colecțiilor la Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu, și scriitoarea Cornelia Schiau.

Vor da culoase și valoare în plus manifestării Corul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, alături de grupul de elevi coordonați de prof. Luminița Dejan de la Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu“ Sibiu, grupuri de colindători din Mărginimea Sibiului (Gura Râului, Rășinari, Tălmăcel, Tilișca), de pe Valea Târnavelor (Șmig) și Valea Hârtibaciului (Ighișu Vechi, Retiș), dar și din județul Brașov, de la Făgăraș și Rupea.

Spectacolul este organizat de către Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu în colaborare cu Filarmonica de Stat Sibiu, Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu“ Sibiu și Crucea Roșie Română - filiala Sibiu.

20 decembrie declarată Ziua Sibiului

CL Sibiu a decis anul trecut ca data de 20 decembrie să fie declarată Ziua Sibiului.

Proiectul inițait de liberali invocă un act din 20 decembrie 1191 al Cancelariei Papale de la Roma ce atestă existența populației germane pe teritoriul actualului oraș, document ce se află în prezent în Arhivele Statului Vatican.

”Atestările documentare marginale, în baza cărora în data de 20 decembrie 1191 Cancelaria papală de la Roma, a pontifului Celestin al III-lea, emite un document prin care se confirma existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania sub forma:"ecc/esia Theutonicornm Ultrasilvanorum ··, act care recunoşte eforturile regelui Ungariei, Bela al III-lea, de reglementare a vieii noilor colonişti sosiţi în spaţiul transilvan, eforturi continuate şi de regii următori. Actul în sine nu menţionează numele Sibiului nici în varianta latină Cihinium sau germană Hermannsdorf (forma Hermannstadt o regăsim în documente începând cu mijlocul secolului al XIV-iea). Actul se referă la prepozitura mai sus menţionată. Conform atestărilor, numele oraşului nostru sub forma Cibiniensis se regăseşte într-un al doilea document, emis un an mai târziu, în 1192, tot de Cancelaria papală de la Lateran. Acesta subliniază şi identifică drept sediu al prepoziturii localitatea Sibiu, într- un diferend dintre aceasta şi episcopia de la Alba Iulia. diferend legat de întinderea drepturilor şi libertăţilor acordate saşi lor. Deşi nu avem o menţionare documentară directă a numelui Sibiu, acest document cel din 1191 este considerat de către istorici drept prima menţiune a oraşu lui Sibiu, prin prisma trimiterii şi identificării acesteia în cel de-al doilea document, din 1192. Aceste două documente certifică în primul rând, existenţa Sibiului la momentul respectiv. Mai mult, ne dau indicii cu ajutorul cărora putem conchide că Sibiul era deja fondat şi funcţiona ca şi structură administrativă”, s-a argumentat decizia.