Ia, celebrată în Muzeul din Dumbrava Sibiului, de Sânziene; acces liber vizitatorilor în port tradițional
24.06.2024 Sânzienele, sărbătorite în tradiţia populară în ziua Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 24 iunie, sunt celebrate luni în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului printr-un omagiu adus portului românesc și tradiției secerișului. Pe durata întregii zile, intrarea în muzeul din Sibiu va fi liberă pentru femeile îmbrăcate în ii și bărbații care poartă cămăși tradiționale românești.
”Vizitatorii care vor veni la Muzeul ASTRA la Ziua Iei 2024 - Hora de Sânziene în ii sau cămeși tradiționale vor avea intrarea liberă. Astăzi, 24 iunie , de Sânziene, după slujba de celebrare a Sfintei Treimi de la Biserica din Bezded, vă așteptăm să ne prindem cu toții în Hora de Sânziene alături de comunitatea din Rupea, Brașov! Apoi Junii Cetății vor reconstitui obiceiul de seceriș în zona Târgului de Țară unde se vor împleti coronițe din flori de sânziene”, a anunțat Muzeul ASTRA pe pagina de socializare.
Serbarea Sânzienelor sau a Drăgaicelor este denumită în limbaj popular şi "Amuţitul Cucului", pasăre migratoare care reprezintă cel mai cunoscut reper pentru scurgerea anuală a timpului, potrivit etnologul Ion Ghinoiu. Pasărea începe să cânte, vestind, la finalul lunii martie, echinocţiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. Cucul este celebrat, în calendarul popular, la 25 martie, prin Ziua Cucului, zi în care creştinii prăznuiesc Buna Vestire sau Blagoveştenia. După trei luni de cântat, se opreşte brusc, la sfârşitul lunii iunie, în perioada solstiţiului de vară, moment ce marchează cea mai lungă zi a anului.

În credinţa populară, Sânzienele sunt considerate nişte femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om, care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă şi dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii. Ele sunt zâne bune, dar atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive, stârnind furtuni şi vijelii, aducând grindină sau lăsând câmpurile fără rod.
Marcarea acestei sărbători populare la dată fixă se suprapune şi cu maturizarea timpului, la solstiţiul de vară, reprezentând astfel una dintre cele mai îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de acest moment, care marchează mijlocul verii agrare.
Astfel în unele locuri i se mai spune şi ”Cap de vară”, pentru că acum soarele ajunge la apogeu şi la începutul verii.
Mâncăruri tradiționale și cântece populare în Muzeul ASTRA, de Rusalii
Șoferul autocarului implicat în accidentul de pe DN1, dus INTUBAT la spitalul din Sibiu
FC Hermannstat a transferat un mijlocas format la Academia Hagi
Agresorul bărbatului OMORÂT în bătaie în curtea bisericii de pe Mihai Viteazu a fost ARESTAT
