Zeci de elevi din școlile sibiene, majoritatea din municipiul Sibiu, au fost în ultimele luni victime ale agresiunilor emoționale și fizice, majoritatea provocate tot de copii, conform primului raport al Inspectoratului Școlar (ISJ) Sibiu cu privire la cazurile de violență și bullying semnalate oficial de la începutul anului școlar. Potrivit datelor furnizate la solicitarea StirideSibiu, cele 61 de cazuri semnalate, ce vizează de ”violență verbală, fizică, psihologică - bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică”, sunt abordate de școli după o procedură specială aprobată prin ordin al Ministrului Educației.


”De la începutul anului școlar 2023-2024, au fost înregistrate la nivelul județului Sibiu un număr de 61 de cazuri de violență și bulling raportate. Fenomenul predomină în școlile cu nivel gimnazial, cu cel mai mare număr de cazuri din zona municipiului Sibiu”, a declarat pentru StirideSibiu purtătorul de cuvânt al ISJ Sibiu, Constantin Dincă.

Drept urmare, cele mai mari probleme se înregistrează la școlile din Sibiu cu clase de gimnaziu, respectiv V-VIII.


Cazurile de bullying semnalate sunt izolate, comparativ cu cele de violență unde atât victimele cât și agresorii sunt copii.

”Din totalul celor 61 de cazuri semnalate, 7 sunt cazuri de bullying elev-elev și niciunul profesor-elev. Restul de 54 sunt cazuri de violență - unul este profesor-elev și restul elev-elev”, a mai precizat sursa citată.

În acest context, reprezentanții ISJ Sibiu spun că la nivelul școlilor încă sunt probleme de înțelegere și încadrarea a acestor incidente, respectiv în diferențierea dintre un caz de bullying și unul de violență în școală.

Foto: bonnevilleacademy.org

În acest context ISJ Sibiu precizează că se consideră forme grave de violenţă între copii următoarele:
- forme de abuz fizic care constituie infracţiuni, precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violenţe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
- alte forme de abuz fizic: lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului, obligarea copiilor cu alergii alimentare sau intoleranţe alimentare de a mânca/ingera alimente declanşatoare de reacţii alergice sau la care copilul dezvoltă intoleranţe alimentare. Se încadrează în noţiunea de formă de abuz fizic şi disimularea că un aliment nu prezintă risc şi păcălirea antepreşcolarilor /preşcolarilor/elevilor în acest sens;
- forme de abuz psihologic care constituie infracţiuni, precum: instigarea la violenţă, incitarea la ură şi discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertate, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
- alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea;
- forme de abuz sexual care constituie infracţiuni, precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
- alte forme de hărţuire şi abuz sexual: glume sau bancuri cu conotaţii sexuale care creează disconfort; comentarii cu conotaţie sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste; semne obscene; fluierături; comentarii sau mesaje cu conţinut sexual; discuţii explicite sau avansuri sexuale directe; atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimţământ; solicitări care pun elevii în posturi foarte asemănătoare sau identice cu
expunerea sexuală; grooming (ademenirea minorilor în scopuri sexuale);
- traficul de minori.


Bullyingul este o formă de violenţă psihologică şi reprezintă acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au caracter repetitiv, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de
discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale şi care se desfăşoară în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

Sunt excluse termenului de violenţă psihologică - bullying: relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între adulţi, în cadrul unităţii de învăţământ.

Proceduri de gestionare a cazurilor de violență

Potrivit noii legi a Educației, atât elevii care au fost victima unei situații de violență, cât și profesorii aflați în situașii de violență beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică. În cazul personalului, se poate cere și reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.

Începând de anul acesta, la nivelul școlilor s-au instituit proceduri speciale de gestionare a conflictelor semnalate, aprobate prin ordinul Ministrului Educației nr. 6.235/2023.

Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra elevilor și personalului din școli:

- În situaţia în care elevul/personalul UIP este martorul sau i se raportează o situaţie gravă de violenţă între preşcolari/elevi, în mediul şcolar, şi există o ameninţare reală la viaţa, la sănătatea sau la siguranţa preşcolarilor/elevilor implicaţi, elevii sau personalul UIP apelează imediat serviciul unic de urgenţă 112.
- Directorul UIP (unității de învățământ preuniversitar) informează verbal şi în regim de urgenţă
părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor implicaţi (în principal victima/victime şi autorul/ autorii) şi le solicită să se prezinte la şcoală pentru gestionarea situaţiei, în interesul superior al copilului.
- Dacă este implicat un minor, directorul UIP sesizează de urgenţă cazul grav de violenţă la 119 (DGASPC).
- Directorul UIP informează verbal ISJ/ISMB cu privire la cazul grav de violenţă petrecut între preşcolari/elevi, în mediul şcolar.
- Dacă în şcoală nu există un consilier şcolar, directorul UIP solicită CJRAE/CMBRAE să desemneze un consilier şcolar şi un mediator şcolar (dacă este cazul) pentru managementul cazului.
- La sosirea reprezentanţilor poliţiei şi a reprezentanţilor DGASPC, directorul UIP îi informează cu privire la evoluţia situaţiei, la măsurile imediate de protecţie luate de personalul UIP şi sunt puşi în contact imediat cu autorul/autorii şi victima/victimele, precum şi cu părinţii acestora, dacă sunt prezenţi. În cazurile care nu sunt urgente, directorul UIP face aceeaşi informare şi pentru reprezentanţii SPAS/DAS care efectuează evaluarea iniţială la solicitarea DGASPC.
- Personalul UIP colaborează cu reprezentanţii poliţiei şi ai DGASPC/SPAS/DAS, în vederea evaluării iniţiale a situaţiei şi a intervenţiei imediate.
- În funcţie de caz, directorul UIP decide măsuri imediate de protecţie. În situaţia în care s-a săvârşit o infracţiune, educatorul/profesorul pentru învăţământ primar/profesorul diriginte se informează atât cu privire la măsurile dispuse de autorităţile competente pe perioada cercetării faptei, cât şi cu privire la hotărârea instanţei de judecată care priveşte pe autor/autori (prin vizualizarea site-ului portal.just.ro) şi ulterior comunică informaţiile directorului.
- Directorul UIP numeşte personalul didactic (de regulă consilierul şcolar sau educatorul/ profesorul pentru învăţământ primar/profesorul diriginte) care va reprezenta UIP în echipa multidisciplinară şi interinstituţională de management al cazului. Directorul UIP comunică decizia managerului de caz desemnat de DGASPC.
- Personalul UIP contribuie la evaluarea multidisciplinară şi interinstituţională a cazului de violenţă, coordonată de managerul de caz desemnat de DGASPC. Personalul UIP analizează situaţia din punctul de vedere al nevoilor educaţionale, relaţionale, sociale şi psihologice ale preşcolarilor sau ale elevilor implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ. În situaţia în care este necesar, personalul UIP, care poate oferi informaţii pentru înţelegerea nevoilor elevilor implicaţi, discută cu directorul UIP, iar discuţia este înregistrată audio/scriptic şi pusă la dispoziţia echipei multidisciplinare, cu acordul celor implicaţi. În situaţia în care este necesar, directorul UIP
efectuează asistenţă la ore/deleagă observarea preşcolarilor/elevilor în pauze, iar concluziile sunt comunicate echipei multidisciplinare.

- În cazul săvârşirii de infracţiuni şi al situaţiilor de bullying, personalul şcolii colaborează cu structurile de siguranţă şcolară pentru analiza postcauzală (identificarea cauzelor care au condus la producerea evenimentului), respectiv pentru completarea analizei psihologice posteveniment (informaţii relevante despre eveniment, istoricul evenimentelor în care au mai fost implicaţi elevii, conduita elevilor autori/victime) şi stabilirea unor măsuri de prevenire a repetării/agravării evenimentului.
- Pe baza rezultatelor evaluării, educatorul/profesorul pentru învăţământ primar/profesorul diriginte, consilierul şcolar şi mediatorul şcolar (dacă este cazul), cu consultarea părinţilor, stabilesc măsuri şcolare de sprijin pentru autor/autori şi victimă/victime, la nivelul UIP.
- Pe baza rezultatelor evaluării, personalul UIP, cu consultarea managerului de caz de la DGASPC, propune sancţiuni pentru autor/autori, în acord cu prevederile art. 107 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare.